Dilema unui om obosit

Cea mai mare dilemă a unui om obosit este dacă, la finalul unei zile pline, după ce a terminat cu treaba, ar trebui să se bucure de viață și de puținul timp liber rămas sau să se arunce în pat și să cadă într-un somn adânc, care să-l pregătească pentru următoarea zi. E drama mea de fiecare zi și nu am încă o soluție la această problemă.

Pe de-o parte, spiritul de tânăr plin de vervă care încă mai zace în mine mi-ar aminti cum e cu Carpe Diem și m-ar trimite în vâltoarea vieții până la primele ceasuri ale dimineții, cu prieteni vechi, voie bună și povești stropite cu vin. Pe de altă parte, conștiința responsabilităților îmi dă cu dictonul latinesc peste ochi și mă trimite la culcare, că altfel risc să nu termin tot ce am de făcut.

Și, de ce să vă mint, de cele mai multe ori câștigă conștiința cea ursuză și party-pooper. Și-atunci, nu pot să nu mă întreb: dacă îmi dorm, de fapt, tot timpul liber? Tot așteptând după acea zi mai lejeră, acel weekend pe care să mi-l dedic doar mie și care nu vine niciodată, îmi respect cu sfințenie cele 8 7 6 ore de somn și…cu ce mă aleg? Dacă mâine alunec pe-o coajă de banană, mă lovesc cu capul de bordură și mor, cred că în cele câteva secunde de luciditate înainte să îmi revăd filmul vieții, îmi voi dori să fi făcut altceva cu o noapte înainte în loc să dorm.

Și totuși, cu somnul nu-i de joacă, mai ales atunci când ai multe de rezolvat. O noapte șturlubatică îți poate compromite o zi întreagă de muncă. Înțelegeți acum dilema mea?

Deci spuneți-mi și mie, dragii mei, ce e de făcut: ne dormim cuminți nopțile așteptând sfânta săptămână de concediu în care să ne permitem să trăim cu intensitate sau sfidăm legile fizicii și îl punem pe Moș Ene pe tușă, lăsând dormitul pentru Viața de Apoi?

One thought on “Dilema unui om obosit

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Anunţă-mă când apar comentarii noi la acest articol. (te poţi abona şi fără să comentezi)