Povestea merge mai departe

Mai sunt doar două zile din Serbările Timișoreana. Două zile pe care din păcate, eu o să le ratez, dar de care sper că voi vă veți bucura din plin, fără ploaie. Privind retrospectiv, mă bucur că Serbările de anul ăsta mi-au adus chiar mai multe surprize plăcute decât cele pe care le aflasem înainte să înceapă. Lucruri din acelea mărunte, dar care fac toată diferența din lume.

Mi-a plăcut mult faptul că Serbările au arătat altfel. Corturi solide, din lemn, personalizate frumos, standurile artizanilor, care te împinau la intrare, fetele drăguțe de la Recepție și, deloc de neglijat, mult mai multe toalete ecologice. Serbările Timișoreana se îndepărtează din ce în ce mai mult de ceea ce era, pe vremuri, Festivalul Berii. Și asta e bine.

M-am mai bucurat să văd că nu mai ești „constrâns”, ca pe vremuri, să bei doar Timișoreana blondă. Anul acesta a fost primul an în care au servit bere nefiltrată – care e preferata mea și noua și delicioasa bere brună. Au fost chiar și variante pentru cei mai finuți – Ursus Cooler (cu lămâie), cu sau fără alcool.

Dar cel mai mult mi-a plăcut ideea de a invita artizani și meșteșugari și de a îi implica în conceptul Serbărilor Timișoreana. Pentru că, până la urmă, asta înseamnă, pentru timișoreni, berea orașului: Timișoreana este berea casei, un brand puternic local, care se mândrește cu tradițiile și talentele locale și pe care le susține. Și mă bucur că prin intermediul Serbărilor, am descoperit artiști de care nici nu știam până acum.

Este cazul celor de la Boem, de exemplu.

2013-05-28 18.40.24

Mi-au atras atenția din prima tricourile lor cu motive tradiționale, dar abordate modern și amuzant. Am aflat de la ei că au un artist talentat cu mâini dibace și imaginație bogată, care creează atât ilustrațiile de pe tricouri, cât și cele de pe obiectele de ceramică sau magneți de frigider.

Sunt tineri și la început de drum, dar fac treabă frumoasă și, cel mai important, au găsit loc pentru tradiție în toate produsele lor. Am avut impresia, stând la ei de stand, că au găsit cea mai bună variantă pentru suveniruri. Tare li s-ar potrivi un magazin situat central, în care să-și vâre nasul turiștii când trec pe la noi.

Tot în plimbările mele zilnice printre standuri, am descoperit-o pe Lorena Găroiu. Prietenoasă și mereu cu zâmbetul pe buze, o găseai în fiecare zi în altă parte a zonei Serbărilor. Și aproape că nici nu aș fi distins-o printre vizitatori, dacă nu mi-ar fi sărit în ochi cum i se mișcă mâna pe o foaie albă.

2013-05-31 18.34.31
Lorena vine dintr-o familie de artiști și face portrete de când se știe. Mi-a povestit că a realizat primul portret pe la 4-5 ani, iar model i-a fost chiar un model adevărat, o colegă a ei de pe atunci de la școala de minifotomodele. E pasionată de tot ce înseamnă fața umană, degetele i se mișcă repede și cu precizie, dar în privire i se citește toată răbdarea din lume. Poate că din acest motiv a muncit un an întreg până a dus la bun sfârșit o operă mai complicată, un portret compozițional. Vizitați-i site-ul, este foarte, foarte talentată și tare mă bucur că am descoperit-o.

Și pentru că nu pot să nu fiu subiectivă, cel mai tare din toate Serbările astea m-a bucurat să le văd pe fetele de la Tourmaline Boutique acolo. Prima dată am scris despre ele în octombrie, 2011. E incredibil cât de mult au crescut de atunci. Simplul fapt că cei de la Timișoreana au avut încredere în ele și le-au delegat să personalizeze halbele lor pentru cei mai vrednici dintre clienți mi se pare mare, mare lucru.

halbe_tourmaline

Gândiți-vă doar cât de mult s-a umflat inima-n mine, să văd două branduri atât de dragi mie fuzionând într-un mod așa frumos. Au făcut o treabă minunată, vă spun, dovadă stând cozile interminabile de oameni care doreau o amintire de la Serbări, făcută după chipul și sufletul lor.

Și au mai fost artizani de ți-era mai mare dragul să te uiți la ce iese din mâinile lor, dar ploile astea nesuferite m-au făcut să nu apuc să schimb nici măcar două vorbe cu ei. Așa că, dragele mele Serbări, cu ediția de anul ăsta, tocmai ați creat un precedent, care vă obligă să mergeți sus, tot mai sus. Ceea ce știu că o să se întâmple. Până una alta, însă, povestea merge mai departe.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Anunţă-mă când apar comentarii noi la acest articol. (te poţi abona şi fără să comentezi)