5 semne că îmbătrânesc

Ieri am completat un chestionar și m-a trecut un fior când am bifat căsuța aia cu 25-30 de ani. La finalul lunii viitoare adaug a 26 a petală la trandafirul vieții, hehe, și din păcate, deja se simte. De ce zic asta?

1. Nu mai am viață socială și nu am o problemă cu asta.
Cele două ieșiri publice din ianuarie au fost o vizită la film și o altă vizită la un amic acasă, unde ne-am jucat boardgames. Și partea proastă e că m-am distrat.

2. Gătesc aproape zilnic.
Pesemne că ieșitul în oraș e invers proporțional cu intratul în bucătărie. Am înnebunit cu gătitul, descopăr alimente sănătoase, citesc despre fibre și alte bălării.

3. Nu mai pot dormi cum trebuie.
După o zi foarte plină în care nu am timp de relaxare, când mă așez noaptea în pat, în loc să dorm, ca tot omul, mă bucur că am timp să mă gândesc în tihnă la toate prostiile. Și încep să rumeg cu poftă probleme existențiale, până uit și de somn și de oboseală.

4. Mă gândesc de două ori înainte să public un articol pe blog.
Uneori de trei, sau de patru. Pe vremuri scriam fără reținere absolut tot ce gândeam sau simțeam la momentul respectiv. Și Dumnezeu mi-e martor că am scris multe chestii care nu trebuiau spuse. Dar mă simțeam bine, în starea aia de rebeliune cvasiadolescentină, să le scuip pe toate așa cum erau. Nu și acum. De aceea și trec mai rar pe aici și o să mai dureze ceva până mă lămuresc ce să fac cu acest blog.

5. Nu mai am răbdare.
Cu oamenii răi, cu filmele proaste. Sunt răutăcioasă și morocănoasă ca un bătrân căruia i-a întârziat pensia.

Bonus: Beau ceai.
De bună-voie, fără să fiu bolnavă și uneori nici nu mi-l îndulcesc.

13 thoughts on “5 semne că îmbătrânesc

  1. Cam aceleași lucruri îmi treceau și mie prin cap acum câteva zile. Poate nu îmbătrânim, ci învățăm să fim selective cu timpul nostru. Eu așa mă mint, să nu mă deprim că stau doar acasă și nu mai am cef de pierdut nopți aiurea prin birturi.

  2. Dupa lista asta eu m-am nascut batrana, bine mai putin partea cu somnul, dorm sanatos chiar si stand in picioare daca trebuie, restul le-am comis dintotdeauna nu de cand bifesc casuta cu 30 -35 de ani.

  3. acum cateva saptamani vorbeam la telefon cu un prieten si-mi spunea ca nu mai are chef de iesit si-l enerveaza asta. nu se mai simte bine in oras, dar ii vine si cam greu sa accepte ca zilele alea de distractie sau distractia de genul ala, s-au cam dus.
    am trecut si eu printr-o faza de-asta, pana m-am obisnuit cu ideea ca nu mai am chef de cluburi, de discoteci, de pierdut noptile prin baruri. mai mult de-atat, ma simt ridicola daca o fac. nu stiu de ce. asa ca mult mai mult ma bucur de vizitele acasa (fie la noi, fie la altii), cu jocuri, cu filme, cu povesti, cu papa bun. 🙂
    deci, embrace your age 😛

  4. oare cine mai poate opri imbatranirea? eu la 23 ma simt ca la 16 doar ca am mai multa minte. acum vreo 4 ani imi zicea o prietena mult mai mare ca mn sa vezzi cand vei ajunge pe la 23 ca nu mai e ca la 18.. pe naiba! cum iti asterni asa dormi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Anunţă-mă când apar comentarii noi la acest articol. (te poţi abona şi fără să comentezi)