Cei care mă cunosc știu că țin destul de mult la corectitudiunea gramaticală, la exprimarea coerentă și la o ortografie curată. Totuși, mai fac și eu greșeli, unele din neatenție, altele din neștiință și, recunosc, câteva cu bună știință. Despre astea din urmă vreau să vă vorbesc.

1. Vroiam
Folosesc vroiam într-o mare veselie, deși știu că nu e forma corectă de imperfect a lui a vrea. Dex-ul sugerează vream sau voiam, de la a voi. Nu-mi iese nicicum, nici în vorbire, nici în scriere. De fapt, dacă dați un search după acest cuvânt aici, pe blog, o să vă convingeți singuri.

2. Ceva
Am un obicei tare urât de a folosi ceva pe post de adjectiv cu un sens pe care mi-e greu să îl descriu, în formulări de genul: am fost la ceva chef, am ceva examen. Obiceiul ăsta știu sigur că l-am dobândit de când am venit în Timișoara. Sună urât, știu și nici nu are vreo logică, dar deja e tic verbal și mi-e foarte greu să mă controlez.

3. Dacă vreți…
Mai ales în comunicarea orală, inserez adesea sintagma dacă vreți înainte de a da o explicație sau a introduce un termen mai abstract sau o analogie. Spre exemplu: blogul este, dacă vreți, jurnalul secolului 21. Știu că are oarecare efecte persuasive, implică audiența, bla, bla, bla, dar uneori îmi scapă mai des decât ar trebui. Și când îmi dau seama, e deja pe jumătate rostit. Plus că mi-e teamă mereu că cineva din public îmi va răspunde cu: și dacă nu vrem?. Eu așa aș face. 🙂

Ăsta e doar un top 3, sunt sigură că sunt mult mai multe, dar nu îmi amintesc de ele acum. Voi faceți greșeli, cu bună știință?