Constanţele firii umane

Articol apărut şi în 24 FUN Timişoara şi Arad.

Am cunoscut la un moment dat o femeie matură, aşezată la casa ei, cu o căsnicie fericită, dar care încă mai tresărea şi ofta la vederea unei vechi şi imposibile iubiri şi care, încercând să-şi justifice reacţia, mi-a spus zâmbind amar că unele lucruri nu se schimbă niciodată. M-a frapat foarte tare genul ăsta de explicaţie, căci fiind la acel moment în verva adolescenţei, credeam foarte mult în schimbare, în evoluţie şi în puterea de o lua mereu de la capăt.

Au trecut ceva ani de-atunci şi, cumva, am ajuns să-i dau dreptate. Unele lucruri chiar nu se schimbă niciodată. Bineînţeles, nu vorbim aici de legi ale fizicii ori de reacţii chimice universale, ci de realităţi sociale, tipic umane. Senzaţia pe care o ai când îţi strângi părinţii în braţe este una dintre acestea. Fie că ai 5 ani, fie că ai 25, tot copil te simţi în preajma părinţilor. Şi tot copil te văd şi ei. Asta nu se schimbă niciodată.

Sau sentimentul care te încearcă atunci când te întorci, după multă vreme, în oraşul natal. Senzaţia de deja-vu şi valul de amintiri care te năpădesc când calci pe o banală dală de piatră. Astea nu or să se schimbe nicicând, indiferent câte continente ţi-au trecut între timp pe sub picioare.

Regretele cele mai importante, rănile cele mai adânci, dorinţele neîmplinite, amintirile dragi, toate acestea ne urmăresc tot timpul, neschimbate. Într-adevăr, se activează doar atunci când revezi o persoană, un loc sau simţi un parfum, dar asta nu înseamnă că există vreun moment în care nu sunt acolo.

2 thoughts on “Constanţele firii umane

  1. Ce ar mai fi de spus avand in vedere faptul ca avem in sange anumite trasaturi?
    E dovedit stintific, sa nu mai zic ca o ciocolata cica ar satisface mai mult ca un sarut…
    Si pot continua si da unele lucruri nu se schimba…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Anunţă-mă când apar comentarii noi la acest articol. (te poţi abona şi fără să comentezi)