Când laşi copilul să meargă singur la şcoală?

În drumurile mele zilnice către universitate, trec pe lângă Colegiul Naţional de Artă Ion Vidu. Săptămânal văd cel puţin un copil nu mai mare de clasa a doua, care merge singur la şcoală dis de dimineaţă. Cu un ghiozdan mai mare decât el în spate, fugind printre maşini, enervând şoferi.

Nu ştiu voi, dar eu nu mi-aş lăsa copilul de 7-8 ani să meargă de unul singur la şcoală. Eu am fost prima oară singură la şcoală în clasa a cincea, deci după ce am terminat cu şcoala primară. Dar chiar şi la liceu, când se întuneca repede sau se lumina târziu, îi rugam pe ai mei să mă însoţească prin cartier, ca să evit întâlnirile cu colţii vreunui maidanez sau fanteziile vreunui pervers, că mai aveam şi astfel de specimene.

Mi-e frică de şoferi tâmpiţi, oameni psihopaţi, biciclişti neatenţi şi câini maidanezi. Şi toţi cei menţionaţi anterior sunt mai numeroşi dimineaţa devreme. Bine, eu sunt ceva mai exagerată, recunosc, uneori chiar paranoică, dar tot nu mi se pare în regulă să-ţi laşi copilul singur pe stradă, la o oră la care trotuarele nu sunt foarte circulate.

Voi ce credeţi?

10 thoughts on “Când laşi copilul să meargă singur la şcoală?

  1. Eu am inceput sa merg singura la scoala la sfarsitul clasei 1. Intr-o zi a intarziat mama din cauza serviciului si am venit singura pana acasa, asteptand-o in fata blocului. De atunci mi-a pus cheia la gat si m-a lasat singurica. Totusi, scoala era la doar 2 strazi distanta, intre blocuri, si pe drum ma mai intalneam cu alti colegi care mergeau cu bunici, parinti sau chiar singuri.
    Mai tarziu am aflat ca in majoritatea zilelor, tata avea grija sa-si gaseasca jumatate de ora libera la serviciu ca sa vada cum ma deplasez eu spre scoala :).

  2. Eu am mers singură la școală din clasa 1. Am mers cu mami doar prima săptămână, apoi am mers zi de zi cu o prietenă care locuia în cartier. Ce-i drept, primele clase le-am făcut la o școală din cartier care era la o distanță de maximum 5 minute de casă. Iar în clasa a 5-a am mers cu mami primele 3 zile, apoi am avut noroc cu fratele meu și cu aceeași prietenă, că toți studiam în aceeași instituție.
    În liceu veneam adesea singură acasă, noaptea pe la 12-1, dar aproape de fiecare dată se găsea un cățel care mă urmărea până acasă. Dacă încerca să se ia cineva de mine, cățelul lătra și mârâia. Plus că, locuind într-un cartier mic, toți băieții știau a cui soră sunt, unii ar fi intervenit dacă s-ar fi luat cineva de mine.
    Și-n Oradea am văzut mulți prunci de clasele primare care vin și pleacă singuri de la școală, fie în grup fie individual. Sunt și părinți foarte grijulii care au grijă să-i ia de la școală zi de zi, mai ales dacă locuiesc în cartiere de case, la marginea orașului. Dar cei care locuiesc la bloc, aproape de școală, vin pe jos, în grupuri și grupulețe.

  3. In clasa 1 m-a dus mama la scoala in prima zi. Din a doua zi am primit chei(nu legate de gat ca la catei) in mana si m-am descurcat. Drept e ca faceam 5-10 minute pana la scoala, dar aveam de traversat o strada foarte circulata(una din iesirile din oras) si fara trecere de pietoni.

  4. Eu cred că depinde, și de copil și de distanță, și de cât de aglomerat e drumul. Dacă copilul se descurcă, de ce să nu-l lași? Chiar și de la 6-7 ani. Eu astfel de specimene (copii cu ghiozdan uriaș, enervând șoferi) văd zilnic, poate m-am obișnuit 🙂

  5. Mie mi-a arat o singura data in clasa intai unde e scoala si a doua zi, m-am dus singura. Si nu era chiar aproape. Mergeam 5 statii cu tramvaiul si mergeam si un pic pe jos. Asa era… ai mei lucrau in ture, nu aveau masina… dar nu mi s-a parut o chestia naspa. Noi chiar radeam de cei pe care ii aduceam in clasa a doua parintii la scoala. :-))

  6. Ma mira ca pana in a 5-a ai fost dusa la scoala. Eu pana in a doua inclusiv si in a doua cam radeau copiii de mine, cum zice MOnica :D.
    In prezent, nu stiu ce as face eu pentru ca vremurile s-au schimbat…

  7. si eu am mers singura la scoala din clasa I, dar scoala era destul de aproape de casa. mai grav era din clasa a II-a cand trebuia sa traversez soseaua din fata blocului (o sosea destul de mare) si ma trecea maica-mea. dar nici asta n-a durat prea mult, ca m-au lasat de capul meu. la liceu ma mai ducea taica-miu, ca lucra in zona si era aiurea sa ma duc cu autobuzul cand si el mergea in aceeasi directie. dar doar pana prin clasa a X-a. dup-aia iar, singura, cu autobuzul. 🙂 cred ca mi-as lasa copiii sa mearga singuri, la urma urmelor, nu ii poti tine de mana mereu.

  8. Cred ca depinde mult de orasul in care stai, de cartier si, nu in ultimul rand, de copil. Pe mine nu m-au dus parintii la scoala decat in primele zile ale clasei intai, dar eu am crescut intr-un mic oras de provincie, pe vremea cand masinile nu misunau pe strazi ca acum.

  9. Uite, o chestie buna pe care o au spaniolii e ca mereu e un politist pe langa scoli, mai exact la trecerile de pietoni, dimineata si la pranz, cand intra sau ies cei mici de la scoala.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Anunţă-mă când apar comentarii noi la acest articol. (te poţi abona şi fără să comentezi)