Ajutor!

Dintre toate acele lucruri care mă fac „specială”, unul îmi încurcă zilele din ce în ce mai mult în ultima vreme: de fiecare dată când cineva din preajma mea se plânge că ar avea o problemă, eu mă ofer să salvez situaţia. Să ajut. Să ceva, orice, că doar nu pot să stau cu mâinile în sân, nu?

Şi asta nu pentru că nu aş avea propriile mele griji şi probleme. Că am şi eu destule. Nimic grav, nimic care să instige la sinucideri, dar destule şi solicitante. Numai că nu mă pot abţine. Ca în filmul ăla cu Anne Hathaway, în care ea primeşte de la ursitoare în „dar” neputinţa de a spune NU. Aşa-s şi eu. Cum aud omul că se plânge de te miri ce, hop şi eu cu ajutorul. Şi-apoi mă trezesc plină de probleme care nu sunt ale mele, de angajamente pe care nu mai ştiu nici eu când mi le-am luat, de parcă aş fi fost sub influenţa stupefiantelor.

Şi pentru că nu-s vreo sfântă, încep apoi să mă lamentez cât sunt eu de ocupată şi câte am de făcut şi cum oare numai mie mi se întâmplă. Auzi la mine, cum! Păi cum să nu mi se întâmple, când nici nu apucă omul să articuleze bine vreo năzuinţă, că mă ofer eu să-l fac fericit? Şi bine ar fi măcar să am o limită a domeniilor în care îmi ofer serviciile. Dar uneori aşa mă loveşte zelul în moalele capului, că aş fi în stare să promit că fac rost de inorogi, bărbaţi atenţi la detalii şi alte creaturi inexistente.

Articol publicat şi în 24FUN.

7 thoughts on “Ajutor!

  1. Noroc cu tine! Acum stiu ca mai sunt si altii care sufera de boala asta.
    Ne facem un club unde ne intalnim si ne rezolvam problemele DOAR intre noi? Poate asa vom avea mai mult timp liber :>

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Anunţă-mă când apar comentarii noi la acest articol. (te poţi abona şi fără să comentezi)