M-au enervat dintotdeauna oamenii care în cele mai banale dintre conversaţii, îşi scot artileria de neologisme şi aruncă cu ele în toate părţile, fie cu sens, fie nu.

Probabil din dorinţa de a părea mai erudiţi decât sunt de fapt, sau doar în încercarea de a impresiona, încep să îţi spună despre Kant când tu îi întrebi dacă vor slănina cu ceapă sau cu usturoi.

Iar unii o mai dau şi în citate, rupte de la unul şi puse în gura altuia, de ajunge săracul Tudor Vladimirescu poet al neamului şi Arghezi om de ştiinţă. Iar eu rămân vorba aia, siderată, că nu ştiu dacă să le zic că sunt penibili sau doar să nu îi bag în seamă.

Dar zău că nu pricep de ce să te sforţezi aşa, mai ales când nu stăpâneşti prea bine cuvintele alea arborescente, vorba fratelui meu. Căci numai semidocţii or să vorbească aşa. Cei mai inteligenţi dintre oameni sunt întotdeauna şi cei cu prezenţele cele mai discrete.