Nu știu cum e în alte părți ale țării, dar în Timișoara, în momentul în care suni să chemi un taxi, trebuie să spui și unde vrei să ajungi. Astfel, fiecare taximetrist își face un calcul aproximativ și decide dacă se merită efortul de a accepta cursa sau nu.

Oricât de eficient o fi pentru ei din punct de vedere pragmatic, mă enervează din ce în ce mai tare, mai ales de când e frig și urât afară. Noi locuim într-o zonă bună a orașului, la vreo 15 minute de mers pe jos de universitate și 25 de centru. Dar drumurile astea scurte par mult mai lungi când trebuie să le faci la -20 de grade, la 7 dimineața sau în toiul nopții. Așa că parcă ar merge un taxi. Ar merge, dacă ar veni. Că nu prea vine.

Mi s-a întâmplat de nu știu câte ori în ultima vreme să sun la toate firmele de taxi din oraș și să nu găsesc nici măcar o mașină disponibilă pentru o asemenea cursă. Iar când mergi în stație, e plin de taxiuri care așteaptă peștele cel mare. Dar nici ei nu sunt prea prietenoși.

Păi e frumos?