Există un moment în viață în care îți urăști partenerul

E acolo. E lângă tine. Te uiți la el și simți că îl urăști. Te enervează fiecare mișcare a lui, fiecare doză de aer care îi părăsește corpul.

Privindu-l, îți aduci aminte de toate momentele în care i-ai spus să ia fidea și a luat tăieței, de toate aniversările de care a uitat și de toate filmele proaste la care te-ai uitat pentru el.

Simți cum îți crește tensiunea, iar el doar de stă acolo, mai calm ca niciodată. Nu înțelegi cum viața e așa nedreaptă, cum el îți face poate așa ceva. Chiar el.

Încerci să fii rațională. Poate nu e vina lui. Pulsul o ia razna din nou. NU, nu este posibil ca tu să te foiești pe toate părțile, rugându-te de Moș Ene să fie ceva mai productiv, în vreme ce el doarme ca un prunc sau, după caz, sforăie ca porcul.

8 thoughts on “Există un moment în viață în care îți urăști partenerul

  1. nu neaparat il urasc atunci, da’ nu-mi place sa adoarma inaintea mea din alt motiv: ca eu am nevoie de lumina sau zgomot de fundal pentru a adormi. si nu-mi prea place cand el NU ramane sa se uite la ceva pe laptop inainte sa adorm eu. 😛

  2. @Tomata Asta-mi aminteşte de Corina, cu care dezbat câte jumate de oră problema filmului la care să ne uităm înainte de culcare, doar pentru ca ea să nu prindă nici genericul 🙂

  3. @Tomata: E, îți dai seama că nu e vorba de ură, vroiam doar să dau un aer mai dramatic textului. 🙂
    @Ovi: Ăsta e farmecul meu. 😀

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Anunţă-mă când apar comentarii noi la acest articol. (te poţi abona şi fără să comentezi)