Mie mi-e frică de moarte. A mea și a altora. Nu de moarte inevitabilă, firească, venită după o viață lungă, ci de moarte stupidă, tâmpită, provocată.

Și eu, dacă aș fi trecut prin ce a trecut Șerban Huidu anul trecut, parcă aș mai lăsa din curaj și vitejie, aș iubi mai mult viața mea, a familiei mele și ideea de a trăi, în general, și aș aprecia mai puțin adrenalina.

Și în niciun caz n-aș mai goni pe șosele, doar pentru că am un 4×4 care mă protejează. Mai ales când, să fim serioși, Șerban Huidu nu era încă recuperat complet după accident.

Au murit doi oameni absolut nevinovați. Ca de atât de multe ori până acum. Chiar nu mai sperie pe nimeni lucrurie astea?

Pentru cine nu a aflat încă, azi a avut loc un accident urât soldat cu două morți stupide.