Look at me, look at me!

Există oameni care se hrănesc cu atenţie şi care mă obosesc teribil. Nu mai prididesc din a vorbi despre ei înşişi, din a-şi etala calităţile, exemplificând cu situaţii din viaţa lor mirobolantă, doar pentru a demonstra constant cât de minunaţi, unici şi speciali sunt.

Acum, nu mă înţelegeţi greşit, e bine să fii mulţumit de tine şi de cursul vieţii tale. Dar când deja unicul tău scop e să demonstrezi tuturor ce grozav eşti tu, ceva, undeva, scârţâie. Şi scârţâie mai rău ca o cretă târâită pe-o tablă.

Partea cea mai ciudată e că mă întâlnesc din ce în ce mai des cu Narcişi care nu au nicio bază raţională, factuală pentru iubirea lor faţă de ei înşişi. Sunt oameni absolut obişnuiţi cu traiectorii profesionale uneori modeste.
Cu toate acestea însă, îşi fabrică în permanenţă motive care îi transformă în propriul lor Dumnezeu. Trăiesc într-o paranoia hedonistă perpetuă, fiind plăcut surprinşi în fiecare secundă de propria lor strălucire.

Aproape că îi invidiez, dacă mă gândesc că această puternică preocupare de sine îi face să fie absolut imuni la orice fel de atac ori reproş, oricât de argumentat şi fundamentat empiric. Lumea paralelă în care trăiesc şi pe care, bineînţeles, o guvernează, e mai reală pentru ei decât oricare alta, pentru că, nu-i aşa, le e cea mai favorabilă.

Comodă atitudine şi tare la-ndemână, deşi necesită, să recunoaştem, o imaginaţie destul de bogată. Nu-i uşor să găseşti în fiecare zi noi şi noi motive pentru care să te iubeşti atât de tare, la fel cum nu-i uşor să accepţi că nu poţi fi chiar Dumnezeul tuturor.

3 thoughts on “Look at me, look at me!

  1. Dă exemple please. Ar fi interesant. Eu cred că o parte din preocuparea de sine derivă din autosuficienţă. Dacă nu mai ai obiective, începi să te evaluezi prea mult şi cum să zici de rău de tine. Mai e şi frustrarea. Foarte uşor degenerează în infatuare, pentru că, nu-i aşa, eu sunt mai frumos, mai deştept şi mult mai tare decât ceilalţi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Anunţă-mă când apar comentarii noi la acest articol. (te poţi abona şi fără să comentezi)