Da, mă cheamă Corina Săftescu-Jescu. Am două nume de familie pentru că, aşa cum îmi place mie să zic, am o mamă cu personalitate. Care şi-a iubit tatăl aşa cum şi-l iubesc toate fetele, poate chiar puţin mai mult şi a ţinut să îi ducă numele mai departe. Şi spre dezamăgirea mamei mele, uit să mă semnez cu ambele nume. Sau mai bine spus, evit. Pentru că sunt o fiinţă comodă şi mi-e lene să dau aceleaşi explicaţii de fiecare dată, să aud aceleaşi întrebări şi aceleaşi forme în care mi-e distorsionat numele. Sau pentru că pur şi simplu fac economie de spaţiu. De-aia blogul meu e corinasaftescu şi nu corinasaftescujescu.

Dar azi, după o conversatie scurta cu Andrei, care era şi el mirat că mai am un nume de familie, mi-am dat seama că mie îmi place cum sună Jescu. Că nu e un nume chiar comun şi că sună bine lângă Săftescu. Şi că începând de azi, o să mă semnez cu numele complet.

Asta ca să nu fiţi confuzi. 🙂