A fost odată ca-n poveşti

A fost în Timişoara

Un puşti ce visa să fie artist

Să-l ştie toată ţara.

Deşi fizicu-i era

Nu tocmai feroce

Avu noroc că moşteni

O prea frumoasă voce.

Şi-aşa-ncepu de prin liceu

Să cânte într-o trupă

Dar erau copii şi n-aveau leu

De-o bere şi de-o supă.

Anii trecură peste el

Şi mai că gându-şi luase

Că va fi un menestrel

Cum nu demult visase.

Dar soarta nu-l dezamăgi

Şi se-nvârti, se răsuci

Până eroul nostru reuşi

Să-şi vadă visul într-o zi.

Aşa că-n seara asta de la zece

Prin Setup trebuie să treceţi.

C-aşa concert, nimeni nu neagă,

N-o să vedeţi o viaţă-ntreagă!

Pe scurt: